Scutieri, grenade
lacrimogene și confruntări violente. Aceasta era atmosfera la Săpânța,
în urmă cu 23 de ani. În primăvara lui 1992, cu câteva zile înainte de
alegerile locale, trupele Jandarmeriei pun stăpânire pe comună şi îl
arestează pe unul dintre candidaţi. Toader Şteţca se afla pentru a doua
oară în beciul poliţiei. Tensiunile şi violenţele din comuna
maramureşană au apărut încă din vara lui 1990, în urma retrocedărilor
făcute de primar.
Devenit preşedinte al
filialei locale a FSN imediat după Revoluţie şi primar al comunei în
iarna lui 1990, Toader Ștețca a desfiinţat CAP-ul şi a încercat să
restructureze instituţiile din localitate
Gheorghe Pop, nepotul
lui Toader Ștețca: „Tineretul a fost de partea lui și în '89, în ziua
de Crăciun, a urcat pe scenă. Era un om bun cu priză la public. A
început să zică "Tatăl nostru", care era interzis.”
Una dintre primele hotărâri luate de primar a fost să împartă localnicilor pământurile confiscate de comuniști.
Dorel Codrean,
primarul actual al comunei Săpânța: „În acea vreme domnul primar Toader
Ștețca a format o comisie la fondul funciar și, conform registrelor din
1948 până în 1959, a măsurat şi a dat terenuri.”
Oamenii au depus cereri
scrise de mână prin care cereau înapoi suprafețele care le-au aparţinut
lor ori familiilor. Solicitările au fost confruntate cu datele din
registrele din timpul colectivizării. Pentru că restituirile nu erau
încă reglementate, primăria a emis doar adeverinţe prin care se atesta
că săpânţenii şi-au primit pământul.
Dumitru Turda,
responsabil cu registrul agricol al comunei Săpânța: „Nefiind legi, nu
s-au făcut titluri de proprietate. Legea 18/1991 s-a terminat în 1
octombrie 1991. Titluri de proprietate nu s-au făcut legal constituite,
conform legii, numai din 1994.”
„Zicem noi că a fost o
chestie abuzivă, dar nu a fost. El, ieșind în lume, asculta Europa
Liberă, o știut că nu se mai poate da înapoi. Mulți stăteau ascunși, nu
aveau curaj. Avea el niște nebuni pe lângă el care îl susțineau”, mai
spune nepotul lui Toader Ștețca.
„Toată Săpânța a fost atunci în bucurie că-şi lua pământul înapoi. Cine n-a fost?”, spune unul dintre localnici.
Şi CAP-ul din comună a fost desfiinţat. Oamenii au împărţit tot ce au găsit.
Dorel Codrean,
primarul actual al comunei Săpânța: „Păcat că toate s-au spart, nu a
rămas decât fundația. Tot au spart oamenii pe timpul acela după ce s-au
împărțit vitele, oile.”
În scurt timp, însă,
au apărut tensiuni între localnici legate de reîmpărţirea terenurilor.
Primarul Şteţca a intrat în dizgraţia autorităţilor judeţene,
nemulţumite că edilul îşi face singur legea.
Gheorghe Turda, primarul comunei Săpânţa între 1992 şi 1996: „S-a ivit un scandal între cetățeni, chiar între rude, familii.”
Primarul Toader
Şteţca a fost acuzat de violenţă, îşi amintesc unii localnici, care
povestesc că edilul ar fi bătut un ofiţer de Poliţie. Presa vremii
consemnează că sătenii au luat ostatici nişte copii veniţi în excursie,
un poliţist, pe deputatul Augustin Botiş şi au blocat drumul national
care leagă Sighetul de Satu Mare.
Pe fondul tensiunilor
din comună, jandarmii din Baia Mare au fost trimişi la Săpânţa. Toader
Ștețca a fost arestat, iar revolta săpânţenilor s-a amplificat.
Teodosia Pop, sora
lui Toader Şteţca: „L-au dus în închisoare, lumea tot a protestat aici
la primărie tot s-au strâns oamenii și femeile era aici o sirenă ce suna
și oamenii veneau aici.”
Acuzat de ultraj şi ultraj
cu violenţă, Şteţca a stat în închisoare trei luni. Mircea Sevaciuc i-a
fost alături în tot acest timp. S-au împrietenit după ce i-a oferit
cazare soţiei edilului.
Reporter: Cum ați ajuns dumneavoastră să îl cunoașteți atunci pe Toader Ștețca?
Mircea Sevaciuc, fost
președinte al Sindicatului Independent "Mișcarea 15 noiembrie": În
primul rând pe mine m-a interesat fapta. Faptele că la Săpânța țăranii
și-au luat înapoi pământurile confiscate de comuniști, pentru mine a
fost un lucru incredibil, de felicitat. Este un om dintr-o bucată. A
fost și este. Nu discuta foarte mult. El se credea într-o țară normală
și lucrurile pe care le-a făcut sunt normale.
Procesul lui Şteţca a
avut loc la Braşov. Autorităţile vremii se temeau că susţinerea
oamenilor s-ar putea transforma într-o revoltă pe care nu o vor putea
controla.
Pe 21 septembrie
1990, primarul a fost eliberat, iar şoseaua din Săpânţa a fost
deblocată. După 68 de zile. Înaintea scrutinului din 1992, Şteţca a fost
arestat din nou, iar candidatura sa ştearsă de pe liste. Alegerile s-au
desfăşurat cu trupe de scutieri în sat, cu ridicări de oameni şi
grenade lacrimogene. Primar a fost ales reprezentantul FSN, Gheorghe
Turda, care a reluat procesul de restituire a terenurilor.
Gheorghe Turda,
primarul comunei Săpânţa între 1992 şi 1996: „Am cerut doi ingineri
topografi de la Prefectură. Trăiau bătrânii care știau terenurile,
anuțam că se iese pe tarlaua cutare. Măsuram, făceam conturul, măsuram
și ne uitam pe adeverință cât avea fiecare.
În 1993, Toader
Ștețca a plecat în Franța, unde s-a stabilit definitiv. De atunci nu a
revenit în ţară decât de puţine ori. În Săpânţa procesul de retrocedare a
pământurilor confiscate de comunişti nu s-a încheiat nici astăzi.
Sursa: Digi 24.ro
