Povestea grupului de pelerini din Brasov care au fost in Tara Sfanta merge mai
departe. Romanii din tara si de pretutindeni, nu au voie sa uite ca fara
sacrificiul Eroilor – Martiri din decembrie 1989, Romania Nu ar fi fost
eliberata de regimul dictatorial comunist
ATEU. Dumnezeu sa-i odihneasca in pace!Intr-o prima etapa, mi-am propus sa
relatez succind in serial despre locasurile de cult pe care le-am vizionat si
la care ne-am inchinat in luna noiembrie 2016 in Tara Sfanta. Intrucat nu am
stiut de exemplu ca, un musulman- păzeşte cel mai sfânt loc al creştinilor, sau
ca in pustiul Hozeva la Manastirea
Sf.Gheorghe se afla moastele „Sfântul Ioan Iacob de la Neamţ”, am
decis sa ma documentez si sa alcatuiesc in sinteza un istoric al Tari Sfinte.
SCURT ISTORIC – TARA SFANTA
„Tatăl
Maicii Domnului, Ioachim, era un urmaş al regelui David, iar Mama sa, Ana, era
fiica preotului Matthan, care descindea din familia preoţească a lui Aaron.
Prin aceşti descendenţi, se împlinea profeţia că Mesia va avea o dublă
descendenţă: împărătească după tată şi preoţească după mamă”, precizează
părintele Valentin Fotescu, Ana, sotia lui Ioachim, va naste o
fata, pe care Fiul lui Dumnezeu si-o alege sa-I fie mama. Data de 8 septembrie,
aleasa pentru prazmuire, reprezinta ziua sfintirii unei biserici inchinata
Maicii Domnului la Ierusalim, de catre imparateasa Eudoxia, la inceputul
secolului al V-lea.
Incepand cu anul 312, Imparatul Constantin cel Mare a acordat libertate creştinilor. Intrucat existau temple, construite peste cele creştine, Împăratul a dat ordin ca acestea să fie desfiinţate, iar pe locul lor s-au zidit biserici.Pe Mormântul lui Hristos era un templu al Afroditei. Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, a construit aici Biserica Învierii, pe Golgota, Biserica Crucii, iar în imediata apropiere a Mormântului Sfânt, Drumul Patimilor pe care Mântuitorul şi-a purtat crucea înainte de a fi rătignit este parcurs şi azi de creştini. Unii chiar duc pe umeri poveri, imitând gestul sacru.
În Palestina, s-a dezvoltat
începând cu secolul III, o puternică reţea monastică. Numărul mare de călugări
creştini atrăgea ca un magnet pelerinii Locurilor Sfinte. Aceşti călugări
palestinieni au format încă din secolul IV sâmburele organizaţiei numite mai
târziu „Frăţia Sfântului Mormânt“. Paznici ai Bisericii Învierii,
organizatori ai pelerinajelor religioase, ei au fost priviţi ca păstrători ai
luminii nestinse a învăţăturii lui Hristos şi ca apărători ai Locurilor Sfinte.
De aici începe creştinismul şi, odată cu el, lunga istorie însângerată a
luptelor pentru stăpânirea lespezii sub care a stat Fiul lui Dumnezeu .În anul
451, Frăţia Sfântului Mormânt şi-a adjudecat rolul conducător asupra vieţii
bisericeşti din Palestina şi Patriarhiei Ierusalimului.
Califul Omar Hattap, ajungând la
portile Ierusalimului in anul 679, a negociat capitularea, evitând distrugerile
şi vărsarea de sânge. Califul, cunoscut şi prin faptul că a incendiat celebra
bibliotecă din Alexandria, a emis un act prin care asigura Patriarhiei şi
călugărilor drepturi exclusive asupra Locurilor Sfinte. Construind Moscheea lui
Omar intre 685-705, a ocolit locurile creştine. Acelaşi lucru l-au făcut şi
urmaşii săi. Monahii din Ordinul Sfântului Mormânt şi-au pierdut drepturile
asupra locaţiei de nenumărate ori, şi tot de atâtea ori şi le-au recâştigat.
Frăţia a fost susţinută şi de Principatele Române. A rămas consemnat faptul că
Vasile Lupu a dăruit pentru Biserica Sfântului Mormânt, la 1634, 5.000 florini.
Primul templu
ridicat de regele Solomon a fost construit în secolul al X-lea î.Hr. și distrus de
babilonieni în anul 586 î.Hr. Cel de-al doilea
Templu a fost finalizat în anul 516 î.Hr. Regele
Irod a inițiat, în jurul anilor 19-37 î.Hr., o imensă lucrare de
extindere a Muntelui Templului. Maretul templu, care adapostea
Chivotul Legii – cu cele zece porunci ale lui
Moise –a fost distrus in anul 70, de catre romani. Zidul se ridica in
sectorul oriental al Orasului Sfant cucerit si anexat Israelului in timpul
razboiului din iunie 1967. El este situat la nivelul inferior al Esplanadei
Moscheilor, al treilea loc sfant al Islamului, dupa Meca si Medina. Zidul Plângerii, ca loc de rugăciune, se referă
la o secțiune de 57 de metri cat a mai ramas din 488 de metri, situată
în partea de vest a Muntelui Templului. Orice persoana indiferent de credinta se poate reculege la Zidul..!
Minunea Luminii Sfinte – Biserica Sfântului
Mormânt, fiindcă aici se petrece an de an minunea pe care nimeni nu poate s-o
explice: aprinderea fără foc a Luminii. Miracolul poate fi urmărit de-a lungul
secolelor în relatările despre Ţara Sfântă începând cu secolul VIII. De Paşte, palestinianul
Adeeb Joudeh are din nou un rol extrem de important. El este cel care verifică
toate cotloanele Bisericii Sfântului Mormânt şi îl sigilează, înainte ca Lumina
Sfântă să se aprindă şi să fie preluată de Patriarhul Teofil al Ierusalimului
şi scos la credincioşi. Minunea nu apare decât la ortodocşi, ca o dovadă
incontestabilă că ei păstrează dreapta credinţă apostolică.
La 29 noiembrie
1947, Adunarea Generală a O.N.U. a hotărât să se creeze în Palestina un stat
evreiesc şi un stat arab. Evreii din Palestina însă s-au proclamat curând stat
independent şi deplin suveran sub numele de Israel. Arabii palestinieni i-au
declarat război. Luptele s-au sfârşit în vara anului 1948, printr-un
armistiţiu, care a fixat provizoriu frontiera între statul Israel şi statul
arab al Iordaniei, în care au fost incluşi şi arabii palestinieni. Şi astfel,
Ierusalimul a fost împărţit în două, o parte din sanctuarele evreilor
rămânând la arabi, şi o parte din sanctuarele arabe la evrei, iar cele creştine
căzând în amândouă zonele. Patriarhia din Ierusalim a rămas în zona statului
arab al Iordaniei. Azi, Ierusalimul este administrat de un guvernator impus de
O.N.U.
Musulmanul care păzeşte cel mai sfânt loc al
creştinilor: Palestinianului Adeeb Joudeh, este actualul păstrător al cheii şi al sigiliului
Bisericii Sfântului Mormânt, rol care s-a transmis în
familia sa, din tată în fiu sau din frate în frate, încă din anul 1187. atunci când sultanul Siriei şi Egiptului,
Saladin (Salah ad-Din), a cucerit Ierusalimul din mâinile cruciaţilor şi a
împăcat toate religiile din vechea cetate sfântă – i-a adus laolaltă pe
creştini, musulmani şi evrei.În fiecare zi, la ora 4 dimineaţa, Adeeb Joudeh
aduce cheia Bisericii Sfântului Mormânt şi i-o înmânează lui Wajeeh Nuseibeh,
care se urcă pe o mică scară din lemn, pentru a descuia încuietoarea de sus a
uriaşei uşi din lemn vechi, apoi se dă jos şi o descuie şi pe cea de jos. Adeeb
preia înapoi cheia, iar Wajeeh deschide uşa Bisericii.
In Biserica Sfantului Mormant isi au locul nu mai putin de cinci biserici crestine care isi impart marele locas sfant: ortodocsii greci, romano-catolicii, armenii, coptii egipteni si siriacii(sirienii). Ortodocsii au partea leului, biserica si spatiul lor fiind cele mai extinse, urmati de catolici si de bisericile ortodoxe mai mici. Grija zilnica si rugaciunea la Sfantul Mormant intra si ele sub imperiul unui orar strict, prin rotatie, imi explica Joudeh: de la deschidere pana la 5.30 dimineata armenii sunt la putere, apoi pana la ora 8.00 e randul catolicilor, iar restul zilei pana la 20.30, la inchiderea Bisericii, ortodocsii greci au grija Sfantului Mormant.
Brasov 13 ian.2017 Un pelerin in Tara Sfanta
Mircea Sevaciuc
Va urma
Brasov 13 ian.2017 Un pelerin in Tara Sfanta
Mircea Sevaciuc
Va urma