15 NOIEMBRIE – « Ziua Demnitatii Nationale »

Cu ocazia impliniri a 26 de ani de la «Revolta brasovenilor impotriva comunismului din 15 noiembrie 1987» in ziua de miercuri 13.nov.2013 la Sala 120 a Consiliului Judetean Brasov au avut loc mai multe evenimente aniversare. Au fost prezente aprox. 100 de persoane printre care ii mentionam: D-na Etelka Babes, veteranul de varsta al “novembristilor”Werner Sommeraurer, Mircea Sevaciuc, Ghe. Zaharia, Florin Tulai, Cecilia si Ivan Juganaru, Rica Risko, Laurentiu Paveliuc, Gheorghe Neghina, Henter Bela, Gheorghe Neagu, Iosif Gheorghe, Sorin Boaca, Ioan Demi, Valer Rus, Arnold Ungar, Petrica Starcovici, Vasile Selaru etc. Elevii de la Colegiul National «Unirea» din Brasov si de la Colegiul National Economic «Andrei Barseanu» Brasov,o delegatie a Consiliului Local Maneciu Jud.Prahova, Mass- Media etc.

▣Lansare carte – COPILARIE SUB COD ROSU
Moment cultural de exceptie - Elena Sevaciuc Selena, participanta la Revolta din’87 a lansat romanul “Copilarie sub cod rosu” Vol.I si II (570 pag.) A avut cinstea si onoarea ca lucrarea sa, a“novembristei” sa fie prezentata de Prof. univ.dr. Andrei Bodiu, profesorii de istorie Adrian Iliuteanu si fosta sa eleva Simona Ciumbargi, scriitorul Mircea Brenciu si criticul literar Victor Bibicioiu. Consilierul PNL Constantin Pisau i-a inmanat Diploma de Onoare din partea Consiliul Local al Comunei Maneciu - Primar Vasile Cordos 24 oct. 2013. “Se confera doamnei Elena Sevaciuc, cu ocazia implinirii a 26 de ani de la Revolta anticomunista a Muncitorilor Brasoveni din 15 noiembrie 1987, in semn de aleasa pretuire pentru importanta contributie la instaurarea democratiei in Romania” In semn de apreciere pentru cei care au participat la actiunile aniversare a 26 de ani de la «Revolta brasovenilor impotriva comunismului din 15 noiembrie 1987» - Grupul ’87 Adevar,Dreptate si Demnitate a oferit o masa la Barul « Bistro 2003 » pentru 35 de persoane.O mentiune, cheltuielile financiare pentru toate actiunile nu au fost suporate din bani publici! http://elenasevaciuc.blogspot.co.uk/

▣ APELUL DE SUB TÂMPA

Moment istoric: Neinfricatii luptatori anticomunisti din grupul celor “61”, care si-au regăsit demnitatea prin jertfă, cand au spus NU comunismului in 15 noiembrie 1987 la Brasov, suportand condamnarile si deportarile care le-au fost impuse de catre Regimul Ilegitim si Criminal, considera ca este necesar ca romanii din tara si de pretutindeni sa beneficieze de o zi a lor cu care sa se mandreasca oriunde, acum, in viitor si in vesnicia veacurilor. Cu prilejul aniversarii a 26 de ani de la«Revolta brasovenilor impotriva comunismului din 15 noiembrie 1987» Dr.ing. Dan Pica a citit «Apelul de sub Tampa» cu al sau punct principal, ca 15 noiembrie sa fie declarata «Ziua Demnitatii Nationale»

Mircea Sevaciuc, Werner Sommeraurer, Aurica Geneti, Radu Duduc, Aurel Huian, Gheorghe Zaharia, Aurel Buceanu, Costica Bahnareanu, Ioan Bruma, Nicusor Cojocea, Ioan Gradinaru, Vasile Anghel, Daniel Anghel, Gavrila Filichi, Ilie Ionel, Gheorghe Haldan, Marian Ricu, Florin Tulai, Iosif Farkas, Eugen Tudose, Marius Petre Boieriu, Neculaescu Marius , Stefan Micu, Vasile Muresan, Nicuta Paraschiv, Gheorghe Banciu, Petru Procopie, Puiu Apretoaie, Bencze Denes, Cristian Zavela, Ciprian Pintea, Enea Puscasu, Dumitru Nastasa, Gherghely Andras, Mihai Macovei, Gyerko Gheorghe , cei care au avut de suferit dupa’87 si de catre familiile celor care nu mai sunt printre noi. Ideia acestei actiuni apartine lui M.S. autorul Volumului «15 Noiembrie 1987 – Ziua Demnitatii » 2007 apeluldesubtampa@gmail.com

▣ Paul Goma, Herta Muller, Helmuth Frauendorfer etc.
Totodata a fost prezentata o lista cu personalitatile care sustin proiectul de lege. Doamna Herta Muller - Laureata a Premiului Nobel pentru Literatura 2009, Helmuth Frauendorfer, Doru Braia, Richard Wagner, Petrica Moldovan, Gerhard Ortinau, Florin Matrescu, William Totok, Paul Goma, Adrian Niculescu, Ionel Cana, Toader Stetca, Iulius Filip, Doina Cornea, Leontin Iuhaz , C-tin Severin, Catalin Bia, Lucian Silaghi, Horia Serban, Mihai Torjo, Marian Brancoveanu, Marian Lupau etc. http://newsbv.ro/2013/11/14/15-noiembrie-2013-apelul-de-bun-simt-de-sub-tampa/

„Arhiva” lui Niculescu donata Casei Muresenilor din Brasov
Muzeului Casa Mureşenilor din Brasov – Director dl.Valer Rus a intrat in posesia Fondului de documente prin intermediul fondatorului “Miscarii 15 Noiembrie”Mircea Sevaciuc. Este vorba despre articole aparute in Media internationala despre «Revolta brasovenilor impotriva comunismului din 15 noiembrie 1987» Atitudinele critice ale mediei la adresa Regimului Ilegitim si Criminal au fost fisate de catre prietenul de suflet al « novembristilor » - Prof. univ.dr. in istorie dl. Adrian Niculescu, stabilit in Italia din vara lui 1983. In prezenta Primarului Ioan Ghise dl.Niculescu a predat arhiva lui Mircea Sevaciuc. Marius Oprea si Stejarel Olaru autorii cartii „ZIUA CARE NU SE UITA” – 2002 au intrat in posesia mai multor materiale care au dat greutate volumului „The Day We Won’t Forget” cum ar fi : Time, 7 decembrie 1987 : „Vrem Pâine” * Il Giornale, 24 noiembrie 1987 : „Brasov, inceputul sfarsitului pentru dictatorul Ceausescu !” * Libération, 26 noiembrie 1987 : „ « Geniul Carpatilor » îi terorizeaza pe romani” * Le Monde, 24 noiembrie 1987 : „Regimul Presedintelui Ceausescu se adanceste in criza” Surprinzator in noiembrie 2004 presedintele Postolachi a refuzat ca Asociatia “15 Noiembrie 1987” sa intre in posesia Fondului.

▣ Victor Socaciu l-a numit consilier pe Mircea Sevaciuc
Secretarul de Stat al S.S.P.R – dl. Victor Socaciu l-a numit consilierul personal pe dl.Mircea Sevaciuc pe probleme ce tin de specificul noiembristilor. Comentariul postat pe Portalul Revolutiei in data de 15.11.2013 – 00 ;28 ;42 « Pe de altă parte, trebuie spus că acesta este unul dintre dizidentii care nu au acceptat ca Asociatia 15 Noiembrie să devină anexă si mijloc de propagandă politică, indiferent despre ce partid este vorba. » http://newsbv.ro/2013/11/14/mircea-sevaciuc-consilierul-lui-socaci-pe-problemele-novembristilor

▣ Casa Amatei Bucuresti – Sala Stefan Cel Mare
In ziua de 15 noiembrie 2013 a avut loc la Casa Armatei din Bucuresti in Sala Stefan cel Mare, Congresul Comisiei pentru Cinstirea Eroilor din Romania.O delegatie din Brasov compusa din d-na Etelka Babes, Iulius Filip, Dan Budescu, Iosif Gheorghe si Mircea Sevaciuc, insotiti de o echipa de filmare de la TVS Brasov, a raspuns invitatiei Asociatiei Nationale a Veteranilor de Razboi din Romania. Mircea Sevaciuc fiul unui fost prizonier de razboi a fost invitat sa ia cuvantul, prilej cu care a transmis un salut din partea “novembristilor” cu ocazia implinirii a 26 de ani de la «Revolta brasovenilor impotriva comunismului din 15 noiembrie 1987» Initiativa noastra ca ziua de 15 noiembrie sa fie declarata «Ziua Demnitatii Nationale», a fost apreciata prin aplauze de catre cei prezenti.Presedintele Comisiei pentru Cinstirea Eroilor –Filiala Brasov dl. Gheorghe Iosif a mentionat ca in 2 mart.2014 se vor implini 25 de ani de la sacrificiul suprem al Martirului Liviu C.Babes.

▣ O inregistrare audio a procesului ’87 undeva in Europa!
In ziua de sambata 16 nov.2013 postul de televiziune National 24 Plus a difuzat intre orele 18.oo – 19.45 (reluata de patru ori) emisiunea Talk Soc realizator Doru Braia, cu prilejul implinirii a 26 de ani de la «Revolta brasovenilor impotriva comunismului din 15 noiembrie 1987». Invitatii: Scriitoarea Elena Sevaciuc Selena autoarea romanului “Copilarie sub cod rosu” si Mircea Sevaciuc protestatar din’87. Dezvaluire de interes national: “Undeva prin Europa exista o banda audio a procesului din 3 nov.1987!”Pentru a viziona emisiunea deschideti linkul – http://www.n24plus.ro/emisiuni/talk-soc accesati - imagini video - accesati emisiunea din 16 noiembrie 2013.

▣ ZIUA NATIONALA A ROMANIEI
Zi plina de manifestari militare, culturale si religioase pe 1 Decembrie la Brasov. Punctul central al actiunilor este Piata Sfatului, unde militarii au fost printre protagonisti.Sarbatorirea Zilei Nationale a Romaniei a continuat in Piata Unirii cu prilejul ceremonialului depunerii coroanelor de flori la Statuia Eroului Necunoscut. Ziua a fost incheiata cu o retragere cu torte pe unele dintre strazile principale ale municipiului si un foc de artificii. Asociatia “15 Noiembrie 1987” a lipsit de la depunerea de coroane si de la banchetul organizat de Prefectura Brasov in sala mare a Complexului ARO. Cu aceasta ocazie, d-lui Octav Bjoza i-a fost prezentat de catre Mircea Sevaciuc omul de afaceri dl. Ioan Olaru, fost coleg de servici cu Nicolae Purcarea in timpul dictatorii comuniste.

▣ Anti-comunistul Nicolae Purcarea la 90 de ani!
La ARO a fost stabilita o colaborare in legatura cu aniversarea varstei de 90 de ani a singurului supravietuitor din Romania a “Fenomenului Pitesti” Nicolae Purcarea. La sediul AFDP – a Filialei Brasov din Piata Sfatului a avut loc in data de 13.dec.2013 in prezenta a 25 de invitati, sarbatorirea lui Nea Nicu Purcarea.Dl.Bjoza a multumit d-lor Ioan Olaru si Mircea Sevaciuc pentru participarea la organizarea evenimentului. Cei doi au fost prezenti si in 13.12.2012 cu prilejul lansarii cartii “Urla Haita” la sala Corpului T – Facultatea de Litere Brasov autor Nicolae Purcarea. Conducatorul firmei Oligopol a achizitionat atunci 50 de volume “Urla Haita”
“Drumul crucilor – The Way of the Crosses”
In data de 11 dec.2013 am fost contactat de catre prietenul Nicolae Hodor – Lect.univ.dr. la Universitatea Babes – Bolyai din Cluj – Napoca pentru a-mi transmite ca voi fi sunat de catre irlandezul Peter Hurley. Am stabilit ca impreuna cu Florin Popa sa organizam lansarea volumului “Drumul crucilor “ la Brasov.
Cartea prezinta experientele uimitoare traite de Peter Hurley de cand se afla in Romania, in special calatoria pe jos de la Cimitirul Vesel, pana la Muzeul National al Taranului Roman in Bucuresti.La 26 noiembrie 2012, Peter Hurley a pornit intr-o calatorie de 650 de kilometri, singur, pe jos, avand ca unica sursa de supravietuire bunatatea si ospitalitatea oamenilor. A mers de la Cimitirul Vesel pana la Muzeul National al Taranului Roman, parcurgand cate 30 de km pe zi. 26 de zile mai tarziu, pe 21 decembrie 2012, ajungea la destinatie. Dupa lansarea de la MNTR, Peter porneste din nou la drum, inapoi spre Sapanta, de data aceasta cu o masina plina de carti. Va face popasuri pentru a-si prezenta cartea in urmatoarele orase: Brasov (11 dec), Odorheiul Secuiesc (12 dec), Reghin (13 dec), Cluj-Napoca (14 dec), Bistrita (16 dec), Vatra Dornei (17 dec), Sighetu-Marmatiei (18 dec), Baia Mare (19 dec), Slatina (Ucraina) (20 dec) si in final, Sapanta, pe 21 decembrie, exact la un an dupa ce a incheiat drumul pe jos.
Peter Hurley consemna in 24.12.2013: “La Brasov, m-a intampinat Florin Popa, o noua cunostinta printr-o femeie tare faina, Martha Maria Mocanu. Cu ajutorul dinsului am participat la doua emisiuni de TV local, dupa care m-am intalnit cu Mircea Sevaciuc, personajul principal in miscarea din Brasov din 15 noiembrie 1987, un om despre care auzisem si citasem dar nu ma asteptam sa-mi iasa in calea ca sa ma ajute cu asa de mult drag. Lansarea la Brasov, la Centrul Cultural Reduta, a fost o intalnire frumoasa cu oameni special, inclusiv Bogdan Buzescu. Acasa la Bogdan cu familia si parintii lui frumosi. Obi a fost cam socata.”
Intalnirea cu Peter a venit dupa peste trei ani. In zilele de 7 si 8 august 2010 a avut loc la Sapanta actiunea „Reîntoarcerea lui Toader Stetca” Intre 26.06 – 01.09.2010 administratorul site-ul Certitudinea Miron Manega a publicat 19 articole despre evenimentul de atunci. Materialele au stat la baza volumului “Toader Stetca eroul de la Sapanta” Editura Stefan - 2011. Scriitorul Miron Manega consemna in data de 10 aug.2010 pe www Certitudinea.ro „Principalul organizator al întâlnirii de la Săpânţa a fost Mircea Sevaciuc, iar rolul de moderator i-a revenit lui Nicolae Moranciu.” In perioada 12-15 aug. 2010 are loc la Sapanta Festivalul "Drumul lung spre Cimitirul Vesel” Producatorul, finantatorul si organizatorul principal al festivalului este irlandezul Peter Hurley. Deasemenea anul trecut, in august, a organizat festivalul "Roots Revival Romania", tot la Sapanta. Sfatuit de Grigore Lese, Peter a organizat un concert de aproape doua ore ce a inclus, printre altele, graiul maramuresean, instrumente muzicale specifice fiecarei zone si o adaptare inedita a piesei "Fost-am omul padurii". Dumnezeu sa te binecuvinteze Petre si La Multi Ani!
▣ Aratati-mi un oras mai patriotic ca Brasovul!
In decembrie 2013, s-a comemorat si totodata s-a aniversat 24 de ani de la «Victoria Revolutiei Romane din Decembrie‘89».In noiembrie s-au implinit 26 de ani de la «Revolta brasovenilor impotriva comunismului din 15 noiembrie 1987». In 2 mart.2014 , se va comemora 25 de ani de la sacrificiul suprem al Martirului Liviu C. Babes din Poiana Brasov. Momente unice, extraordinare si complementare, din viata poporului roman, consemnate la loc de cinste in istoria recenta a Romaniei.
In ziua de 15 ianuarie l-am sarbatorit pe marelui poet, sociolog, economist și politolog Mihai Eminescu – cu ocazia aniversării a 164 de ani de la nașterea sa și a Zilei Culturii Naționale. „Omului deplin al culturii române” (așa cum l-a definit Constantin Noica) a afirmat despre capitala Tarii Barsei in 1883: „Aratati-mi un oras mai patriotic ca Brasovul!’’ In data de 17 dec.2013 in Sala de Conferinte – Hotelul Royal din Poiana Brasov a avut loc Simpozionul „Aratati-mi un oras mai patriotic ca Brasovul!’’ Intrunirea a fost consacrata luptelor si sacrificiile generatiilor neanfrante in slujba poporului roman pentru democratie, libertate si prosperitate.
Personalitati reprezentative ale societatii civile din Romania au participat la prima editie a simpozionul. Dl. Octav Bjoza – presedinte al Asociatiei Fostilor Detinuti politici din Romania * Dl. Claudiu Iordache –Director General al Institutului Revolutiei Romane * Dl. Petre Mihai Bacanu - Fondator al Cotidianul Romania Libera * Dl. Iulius Filip fost detinut politic dupa’80.* Dl. Adrian Stanciu reprezentantul Secretarului de Stat al SSPR dl.Victor Socaciu. * O delegatie a Asociatiei A.R.L.U.E. Brasov condusa de presedinte Vasile Mardare, Vasile Iacob, Gheorghe Neagu, Henter Bela, Adrian Angheluta, Vasile Costea etc.* Presedintele Asociatiei “Pro-Brasov” dl. Ioan Olaru* Grupul ’87 Adevar Dreptate si Demnitate Mircea Sevaciuc, Gheorghe Zaharia, Laurentiu Paveliuc etc. Preot prof. dr. Vasile Oltean, a deschis intrunirea – prezentand o etnogeneza brasoveana ,a secolelor de lupta pentru pastrarea identitatii si autenticitatii meleagurilor transilvane. S-a continuat cu materiale de sinteza importante, prezentate de catre cei prezenti. Un castig important la reprezentat asezarea la aceiasi masa a dialogului a revolutionarilor din dec.’89 cu “Veteranii fosti detinuti politici! “ In incheiere Mircea Sevaciuc a prezentat un fragment din Apelul de sub Tampa “Moment istoric «Simbolului 15 Noiembrie» un bun national al poporului roman, substanta pentru: «Ziua Demnitatii Nationale» Aceasta initiativa face parte din cursul natural al lucrurilor. La Munchen in 1988 – 15 noiembrie a fost declarata «Ziua Internationala de Solidaritate cu Poporul Roman» * «Proclamatia de la Brasov» 1990 – 15 noiembrie a fost declarata: «Ziua Nationala la Lupta Impotriva Comunismului» Consiliul Judetean Brasov 2013 - Cu prilejul aniversarii a 26 de ani de la«Revolta brasovenilor impotriva comunismului din 15 noiembrie 1987» a fost lansat «Apelul de sub Tampa» catre senatorii si deputatii din Parlamentul Romaniei sa declare ziua de 15 noiembrie «Ziua Demnitatii Nationale» http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=actualitate&s_id=132771
Va prezentam doua dintre mesaje : “Stimate D-le Sevaciuc, invitatia facuta ma onoreaza si ma emotioneaza totodata. Din pacate ma aflu in Germania in acest timp si o venire cu avionul in acest scop nu-i posibila. Va urez succes in organizare si desfasurarea lucrarilor si rugamintea de a saluta Adunarea din partea mea. Doamne ajuta si Sarbatori fericite. ! Al D- voastra incurabil anticomunist, dr. Florin Matrescu.”
“Stimate domnule Sevaciuc. Presedintele Emil Constantinescu va multumeste pentru invitatie. In perioada 17-22 decembrie, domnia sa se va afla in Germania, pentru a participa la Conferinta anuala a Academiei de Diplomatie Culturala din Berlin, institutie pe care o conduce, asa incat, din pacate, nu va putea participa la simpozionul pe care il veti organiza in Poiana Brasov. Cu ganduri bune, Alina Stan Consilier” Organizatori: Asociatia Micilor Actionari din Roman S.A.– Presedinte Mircea Sevaciuc, Societatea Ziaristilor si Oamenilor de Cultura “Cincinat Pavelescu” Brasov – Presedinte Mircea Brenciu si Asociatia Pro-Brasov – Presedinte Ioan Olaru.

« Pomul de Craciun » din Piata Sfatului !



 ▣ In data de 19 dec. am fost invitat de catre Conducerea AFDP-Filiala Brasov sa particip la organizarea « Pomul de Craciun » de la sediul Asociatiei. Impresionant . A fost pentru prima data cand am participat la eveniment. 30 de elevi de la Colegiul Dr.I. Mesota condusi de catre prof. Octavian Polexa i-au colindat pe 35 de « Veterani fosti detinuti politici » Presedintele Octav Bjoza le-a povestit tinerilor despre sacrificiile luptatorilor anticomunisti pentru libertate, democratie si prosperitate a poporului roman si i-a sfatuit sa nu plece din tara dupa ce isi vor termina studiile. Colindatorii au primit din partea « veteranilor » mici cadouri,dulciuri etc.
In loc de concluzii : Actiunile de mai sus au fost intens mediatizate, insa pentru redobandirea firescului, ridicarea « Simbolului 15 Noiembrie » la stralucirea anilor ’90 mai avem de lucru. Ing.Octav Bjoza isi noteaza intr-un bloc-notes, toate actiunile la care participa in calitate de presedinte al A.F.D.P.R. de-a lungul si de-a latul Romaniei. Eu,Mircea Sevaciuc am hotarat inca din 15 noiembrie 2010 sa-i urmez exemplul.Mai mult, ori de cate ori au fost aduse atingeri « Simbolului 15 Noiembrie » indiferent de catre cine, materialele au fost publicate pe blogul Sevaciclon etc. Urmeaza un episod unic in istoricul Asociatiei « 15 Noiembrie 1987 »!
Brasov 20 ian.2014
                                                                                  Grupu’Adevar, Dreptate si Demnitate
                                                                     Mircea Sevaciuc –Fondatorul „Miscari 15 Noiembrie”

LISTA TORŢIONARILOR CARE TRĂIESC

 Acest „bătrânel cumsecade” este Alexandru Vişinescu, unul dintre cei mai cumpliţi călăi ai României

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 

Gândul, în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc, publică, în cadrul unui proiect media în premieră pentru România, lista foştilor torţionari din perioada comunistă. În acest moment, am identificat 35 de comandanţi de penitenciare care în perioada ’47-’65 au condus temniţele comuniste unde au fost încarceraţi liderii PNŢ şi PNL epuraţi de regimul comunist. Peste 100.000 de deţinuţi consideraţi de regimul comunist inamici ai statului au decedat în închisorile din România într-un singur deceniu.
Nimeni nu a fost tras la răspundere pentre aceste crime. IICCMER îi acuză oficial pe cei 35 de torţionari de omor deosebit de grav şi genocid. Gândul vă prezintă profilul complet al primului torţionar pe numele căruia a fost depusă o plângere penală pentru omor deosebit de grav.
Este pentru prima oară când cineva îl identifică pe Alexandru Vişinescu: după o perioadă lungă de căutări, reporterii Gândul au reuşit să-l găsească, să vorbească şi să-l filmeze pe unul dintre cei mai cumpliţi torţionari ai României. În perioada următoare, Gândul va prezenta, în cadrul unui proiect care se va întinde pe o lungă perioadă de timp, lista torţionarilor care trăiesc: vom arăta cine sunt, care sunt crimele comise şi cum au trăit după 1989. Vom prezenta mărturii din temniţele comuniste şi vom oferi tuturor torţionarilor ocazia să explice faptele din acea perioadă. Primul caz cu care deschidem lista este cel al temutului torţionar Alexandru Vişinescu.
LISTA TORŢIONARILOR CARE TRĂIESC: Radiografia completă a Gulagului românesc - De ce sunt anchetaţi 35 de torţionari ai regimului comunist
Alexandru Vişinescu, care acum încearcă să treacă drept un bătrânel cumsecade, care se plimbă pe străzile din centrul Bucureştilor, a condus închisoarea de la Râmnicu Sărat în perioada în care lideri politici precum Corneliu Coposu, Ion Mihalache sau Ion Diaconescu au fost supuşi unor tratamente inumane şi torturi. După 50 de ani de la atrocităţile regimului comunist asupra dizidenţilor, în special asupra liderilor tărănişti, gândul,  în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc, vă prezintă profilul comandantului închisorii politice de la Râmnicu Sărat.
Informaţiile pe scurt:
- La jumătate de secol de la acest episod negru din istoria României, comandantul Alexandru Vişinescu este oficial acuzat de moartea mai multor lideri PNŢ.
- Gândul a reuşit să obţină prima imagine cu Alexandru Vişinescu, cel care a fost acuzat public de moartea lui Ion Mihalache, să-l filmeze şi să stea de vorbă cu torţionarul comunist.
- Testimonialele seniorilor defuncţi Corneliu Coposu şi Ion Diaconescu despre regimul de teroare de la Râmnicu Sărat probează acuzaţiile la adresa lui Alexandru Vişinescu
Fostul comandant al penitenciarului Râmnicu Sărat locuieşte acum într-un bloc din centrul Capitalei. Are 88 de ani, dar este încă în putere şi foarte lucid. Vecinii săi spun că este un om extrem de retras, care nu vorbeşte despre trecutul său. Biografia sa este însă cunoscută de locatarii imobilului. „Vişinescu? Pe el îl căutaţi? E cel de la penitenciare”, ne spune una din colocatarele imobilului. Pe Vişinescu îl vizitează din când în când un nepot, în rest îşi petrece timpul în apartament. Seara are obiceiul să se plimbe prin Cişmigiu.
Dacă vrei să dai de Vişinescu îl găseşti foarte greu. Nu răspunde niciodată la interfon sau la sonerie. L-am întâlnit într-o dimineaţă de iulie. A ieşit din bloc extrem de precaut. Mai întâi a scos capul pe poartă, s-a uitat în stânga, apoi în dreapta, a inspectat strada şi abia pe urmă şi-a continuat drumul spre magazinul de peste drum.
VIDEO: Primele imagini cu Alexandru Vişinescu
L-am abordat pe stradă, explicându-i că dorim să-l intervievăm. A refuzat categoric să vorbească despre penitenciarul Râmnicu Sărat. „Numai cei care au fost şi au trăit în acea perioadă ştiu adevărul. Nu vreau niciun fel de interviu”, a spus Vişinescu după care a intrat grăbit în bloc.
Acuzat oficial de omor deosebit de grav
Relatările celor care au trăit atrocităţile de la Râmnicu Sărat sunt acum cuprinse în sesizarea penală înaintată Parchetului General de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER).
După 50 de ani de la desfiinţarea penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu este acuzat de omor deosebit de grav. Lui Vişinescu i se impută moartea mai multor dizidenţi politici, în special elita politică a PNŢ.
Alexandru Vişinescu a fost comandant al Penintenciarului Râmnicu Sărat din anul 1956 şi până la desfiinţarea închisorii, in 1963, fiind şi ultimul comandant al închisorii în care a sfârşit, în urma torturilor, Ion Mihalache.
Alexandru Vişinescu, care acum trece drept un bătrânel jovial, a intrat în istorie cu mult înainte de episodul Râmnicu Sărat.

FOTO: Alexandru Vişinescu - fostul comandant al închisorii de la Râmnicu Sărat
„Faptele lui Alexandru Vişinescu pot fi încadrate în infracţiunea de omor deosebit de grav, săvârşit prin cruzimi şi asupra mai multor persoane, prevăzută de art. 176 alin. 1 lit. a şi b din Codul Penal Român”, se arată în sesizarea penală înaintată de IICCMER către Parchetul General.
Cu toate că au trecut 50 de ani de la faptele de care este acuzat Vişinescu, juriştii IICCMER susţin că termenul de prescripţie al infracţiunilor nu poate fi luat în considerare. Potrivit sesizării, autorităţile comuniste au împiedicat cercetarea şi trimiterea în judecată a torţionarilor precum Alexandru Vişinescu, astfel că, din punct de vedere legal, el încă poate fi tras la răspundere pentru infracţiunile de omor deosebit de grav.
Povestea ultimului supravieţuitor de la Râmnicu Sărat: „După 40 de zile de greva foamei, a murit. A murit acolo lângă mine”
„Condiţiile de viaţă din penitenciarul Râmnicu Sărat, aşa cum au fost descrise de către foştii deţinuţi şi cum reies din documente, au creat premisele apariţiei unor afecţiuni deosebit de grave, rezultate în câteva cazuri cu decesul deţinuţilor, probând natura abuzivă şi tratamentul neglijent aplicat de comandantul închisorii, lt. Col. Alexandru Vişinescu, în perioada 1956-1963”, se arată în plângerea IICCMER.
Potrivit oficialilor Institutului de condiţiile din penitenciar era responsabil comandantul cum tot el răspundea şi pentru moartea deţinuţilor pe care îi avea în custodie.
Membru al plutonului de execuţie al mareşalului Antonescu
În mai multe lucrări de specialitate despre temniţele comuniste se menţionează că Alexandru Vişinescu a făcut parte din plutonul de execuţie al mareşalului Ion Antonescu. Fostul şef al statului, Ion Antonescu, a fost condamnat de un tribunal al poporului pe 17 mai 1946. Pe 1 iulie, Antonescu a fost excutat de un pluton de ofiţeri. Născut în 1925 în comuna Lecuieşti din Buzău, la 21 de ani, Vişinescu a fost unul dintre cei care au tras în mareşalul Ion Antonescu. Această informaţie apare într-o carte publicată de Cicerone Ioniţoiu, deţinut politic şi autor al unor lucrări de referinţă în domeniul represiunii comuniste.
VIDEO: Execuţia mareşalului Antonescu-plutonul din care a făcut parte Vişinescu
Înainte de a ajunge comandant al penitenciarului Jilava, Vişinescu a fost şef al Biroului Operativ din Jilava, structură ce avea ca atribuţii supravegherea locului de detenţie, a regimului aplicat deţinuţilor, a comportamentului acestora, dar şi atitudinea cadrelor de la Jilava. Cercetările Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Românesc (IICCMER) arată că, în această perioadă, Vişinescu a transmis note informative despre comandatul penitenciarului.
Portret de torţionar: un ins dur şi lipsit de omenie, avea plăcerea de a teroriza
După episodul Jilava, Vişinescu ajunge la penitenciarul de femei Mislea, cunoscut drept o inchisoare politică dură. Alice Panaiodor, deţinut politic în acest penitenciar, scrie în cartea Traversarea focului că regimul de detenţie instituit de Vişinescu la Mislea era unul de tortură.
„Dezbracăte, eram acolo toate goale în coridorul neîncălzit, în timp ce hainele erau scormonite amănunţit căutându-se mici obiecte care ar fi putut fi ascunse în tivuri sau cusături. A urmat apoi umilirea şi mai penibilă a unei vizite corporale minuţioase făcută cu îndemânarea unui chirurg fără nici un fel de jenă, chiar sub privirile celorlalte arestate”, povesteşte Alice Panaiodor.
Documentele de arhivă şi cele memorialistice consultate de specialiştii IICCMER îl portretizează pe Alexandru Vişinescu drept un ins „extrem de sever şi complet lipsit de omenie faţă de arestate”, care avea „plăcerea de a insulta şi a teroriza, prin percheziţii şi interogatorii interminabile, pe deţinutele [de la Mislea şi] cărora le adresa toate epitetele posibile”.
Cicerone Ioniţoiu susţine în documentarele sale că în perioada în care Vişinescu a fost ofiţer politic la Mislea la acel penitenciar era închisă Maria Antonescu, soţia mareşalului Antonescu.
După activitatea de la penitenciarul de femei, Vişinescu a fost avansat la penitenciarul Râmnicu Sărat. Despre această inchisoare IICCMER spune că era o adevărată maşinărie de tortură a deţinuţilor politici. Prin celulele de la Râmnicu Sărat şi-a găsit sfârşitul şi marele disident politic Ion Mihalache. Vişinescu a ajuns comandant al penitenciarului în 1956.
În cei şapte ani în care a condus penitenciarul, Vişnescu a instaurat un regim de tortură şi teroare. În sesizarea depusă la parchet, IICCMER spune că Vişinescu este vinovat de omor deosebit de grav. În 1963, penitenciarul de la Râmnicu Sărat a fost desfiinţat. În urma desfiinţării penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu a rămas în cadrul Direcţiei Generale a Penitenciarelor, unde a îndeplinit în continuare funcţii de conducere: ofiţer controlor în Serviciul inspecţii din DGPCM (1963); locţiitor comandant pentru pază şi regim la penitenciarul Ploieşti (1965-1967); comandant al Secţiei „Căscioarele” din cadrul penitenciarului Ilfov (3 iun. 1976).
„Am datoria să anunţ acest asasinat pe care l-a săvârşit comandantul Vişinescu”

FOTO: Ion Mihalache - imagini din dosarul de penitenciar
Mărturiile despre torturarea deţinuţilor politici de la Râmnicu Sărat au fost făcute publice de către câţiva dintre supravieţuitorii acestei închisori. Alexandru Vişinescu este acuzat de asasinarea lui Ion Mihalache. Ion-Ovidiu Borcea, lider al PNŢ şi deţinut politic la Râmnicu Sărat, l-a acuzat public pe Vişinescu de moartea lui Mihalache. Într-un interviu consemnat de Cicerone Ioniţoiu, Ion-Ovidiu Borcea spune cu subiect şi predicat că fostul comandat al penitenciarului este vinovat de moartea dizidentului Mihalache.
„Ion Mihalache a fost asasinat cu premeditare, deoarece continua să rămână un simbol al rezistenţei româneşti. În nenumărate rânduri a protestat, făcând să răsune tot celularul. Ofiţerul politic (Lupu) şi comandantul Vişinescu l-au bătut în permanenţă, i-au creat condiţii să se îmbolnăvească şi nu i-au dat îngrijire medicală. Intrau şi aruncau cu găleata cu apă pe el, în plină iarnă. Eu i-am supravegheat celula prin cele şase găuri, pe care le făcusem cu o sârmă în uşă... Dacă n-aş fi fost de faţă această mărturie n-ar exista. Acum, când sunt în lumea liberă, am datoria să anunţ acest asasinat pe care l-a săvârşit comandantul Vişinescu. Strigătele: «Fraţilor, aici este Ion Mihalache. Mă omoară!», au răsunat în tot celularul. Această crimă nu poate fi uitată”, a declarat Ion-Ovidiu Borcea în cartea-interviu publicată de Cicerone Ioniţoiu.
Ion Diaconescu despre Râmnicu Sărat: „Bătăi şi terorizări fizice”

FOTO: ION DIACONESCU - imagini din dosarul de la Râmnicu Sărat
Condiţiile inumane de la Râmnicu Sărat au fost povestite în detaliu de către Ion Diaconescu, unul dintre ultimii seniori ai PNŢ, stins din viaţă în 2011. Într-un interviu acordat lui Cosmin Budeancă, cercetător în cadrul IICCMER, Ion Diaconescu a rezumat astfel condiţiile de detenţie de la Râmnicu Sărat: „Bătăi şi terorizări fizice, care - la fel frigul şi foamea - au fost generale. Bătăile erau pe categorii, pă... şi nu permanente, să-nţelege. Apoi, izolarea. Izolarea fantastică – să trăieşti ca-ntr-un mormânt. Şi mai a fost şi promiscuitatea, care... mă rog, este reprezentată prin acele tinete care stăteau în mijlocul celulelor şi-aşa mai departe.”
ION DIACONESCU DESPRE VIŞINESCU
„L-a dus la subsolu’ ăla şi acolo l-a bătut cu cureaua pân’ la sânge Vişinescu să spuie cu cine-a vorbit”
Regretatul lider politic a povestit pe larg torturile suportate de deţinuţii politici de la Râmnicu Sărat. Dosarul său de penitenciar consemnează că în cei şase ani petrecuţi la Râmnicu Sărat a fost trimis la carceră timp de 40 de zile. Supravieţuitorii de la Râmnicu Sărat povestesc că zilele de carceră însemnau şi înfometare forţată. Ion Diaconescu a relatat şi bătăile pe care le aplica cu brutalitate comandantul Vişinescu deţinuţilor politici.
Diaconescu a relatat că la Râmnicu Sărat deţinuţii comunicau în codul Morse tuşit. Adică tuşeau în ritmul codului Morse, dar pentru că la un moment dat a fost adus un specialist în Morse, au început să tuşească Morse în franceză.
Comandantul Vişinescu a decis să deschidă o anchetă astfel că a fost luat la interogatoriu Ovidiu Borcea, care i-a relatat lui Diaconescu că a fost bătut cu bestialitate chiar de către Vişinescu.
„L-a luat pe Ovidiu Borcea, l-a dus, povestea Ovidiu Borcea în ciocăneli din astea, că l-a dus la subsolu’ ăla şi acolo l-a bătut cu cureaua pân’ la sânge Vişinescu să spuie cu cine-a vorbit şi ce-a vorbit. El a negat totu’ şi bănuind că el a vorbit cu unu’, cu un vecin de-a lui, că cum să-şi închipuie ei că noi cu asta eram în legătură cu toată puşcăria asta, aşa, l-a... l-a mutat de acolo, ca să-i strice rostu’ şi l-a adus, culmea, lângă mine, celula din dreapta mea, a treia, care între timp era goală, că în partea ailaltă murise respectivu’”, a povestit Ion Diaconescu.
Vişinescu: „Aşa au fost timpurile”

După câţiva ani după ce a ieşit din penitenciar, Diaconescu l-a întâlnit în Bucureşti pe comandantul Vişinescu. Iniţial, Ion Diaconescu nu l-a recunoscut, iar Vişinescu a fost nevoit să îi aducă aminte. „Vai de mine, domnu’ Diaconescu, zice, eu care-am avut sub comanda mea atâţia deţinuţi nu ştiu ce şi te ştiu perfect, iar dumneata la Râmnicu Sărat 6 ani de zile ai avut un singur comandant şi nu mai mă cunoşti”, a relatat Ion Diaconescu într-un interviu.
În final, comandantul a încercat să se scuze. „Aşa au fost timpurile”, i-a spus Vişinescu fostului locatar de la Râmnicu Sărat. „Timpurile le-au făcut oamenii. Oamenii au fost aşa”, a replicat Diaconescu.
Şapte zile de carceră pentru că a bătut în perete
Una din pedepsele frecvente la care erau supuşi deţinuţii de Râmnicu Sărat era carcera, adică erau închişi un anumit de zile într-o celulă, fără mâncare. Din dosarul de penitenciar al lui Ion Diaconescu rezultă că, în februarie ’59, comandantul Vişinescu a dispus încarcerarea sa timp de şapte zile pe motiv că a ciocănit în perete. Printr-un proces verbal sumar, s-a consemnat că Diaconescu a ciocănit peretele celulei vecine, dar nu a recunoscut.
LISTA TORŢIONARILOR CARE TRĂIESC. Dosarele de penitenciar ale lui Ion Mihalache, Corneliu Coposu şi Ion Diaconescu duc la torţionarul Vişinescu
Corneliu Coposu: „Toţi deţinuţii, indiferent de vârstă şi starea sănătăţii, erau bătuţi metodic”
În 1954 Corneliu Coposu a fost şi el transferat la penitenciarul Râmnicu Sărat unde a fost supus unui regim sever de izolare. Seniorul Coposu a stat la Râmnicu Sărat 8 ani de zile. „Fiecare deţinut fiind singur în celulă, nu avea deloc lumină naturală... ferăstruica celulei era în permanenţă oblonită pe dinafară ca să nu se poată vedea cerul. De altfel, geamul era şi de neatins la înălţimea la care era situat… În afară de 8 ore destinate somnului, în timpul zilei trebuia să stai în picioare, sau pe tinetă. Nu aveai dreptul să te aşezi pe pat, nu aveai cu cine să vorbeşti… Râmnicu Sărat era nu numai cea mai dură puşcărie, dar şi un fel de închisoare experimentală, liceu de aplicaţie pentru viitoarele cadre… pentru menţinerea ordinii aplicau ca metodă de disciplină bătaia. Intrau în celulă cinci-şase gardieni, gealaţi înalţi cu bastoane şi băteau toţi deţinuţii pe rând, fără nici o justificare, până cădeau jos. Toţi deţinuţii, indiferent de vârstă şi starea sănătăţii, erau bătuţi metodic. Regimul acesta nu l-a ocolit nici pe Mihalache la 82 de ani; nu fusese scutit de bătaie nici Pogoneanu, fost director în Ministerul de Externe care, paralizat pe jumătate, nu putea sta în picioare, era bătut în pat, culcat”, a rememorat Corneliu Coposu atrocităţile de la Râmnicu Sărat.
Istoricul închisorii de la Râmnicu Sărat

FOTO: Închisoarea de la Râmnicu Sărat
Potrivit documentării realizate de IICCMER penitenciarul de la Râmnicu Sărat a fost atestat în 1901 şi a funcţionat ca penitenciar de drept comun pentru o perioadă, ulterior devenind un spaţiu de detenţie cunoscut în vremea lui Carol al II-lea, pentru că aici au fost închişi mai mulţi membri ai Mişcării Legionare în perioada interbelică.
În urma valului de arestări din 1948, penitenciarul Râmnicu Sărat a fost identificat ca propice pentru a asigura condiţiile necesare de izolare pentru noii deţinuţi politici, dar între 1947 şi 1963 au fost închişi aici şi deţinuţi de drept comun, fără însă a exista vreo comunicare între cele două categorii
ION DIACONESCU DESPRE RÂMNICU SĂRAT
Din 1949 au început să fie arestaţi şi încadraţi în categoria „organizaţiilor subversive” locuitorii din zonă care se opuneau colectivizării, fiind consideraţi opozanţi ai regimului comunist. Până în 1952, penitenciarul a funcţionat şi ca punct de tranzit pentru deţinuţii încarceraţi pe perioade scurte de timp, care urmau să fie transferaţi la alte închisori pentru executarea pedepsei. În anul 1952 au fost aduşi aici şi o parte din „reeducatorii” implicaţi în „experimentul Piteşti”, pentru a fi anchetaţi.
Până în anul 1955, cei mai mulţi deţinuţi politici erau legionari. După acest an au fost aduşi supravieţuitorii „lotului Maniu”: Ion Mihalache, Ilie Lazăr şi Victor Rădulescu – Pogoneanu. În iunie 1957 au fost transferaţi aici deţinuţi (lideri ai PNL, PNŢ, foşti demnitari din guvernarea Antonescu sau criminali de război) de la penitenciarul Aiud, implicaţi într-o grevă colectivă declanşată împotriva condiţiilor inumane de detenţie.

 de Biro Attila, Marian SULTĂNOIU 

Sursa: Gandul.info 
                                                                   Sevaciclon

Blog in lucru....

Accesati :
                  Seva'ciclon - “Viaţa se încheie în ziua când tăcem în privinţa ...